AcasaAcasa  CalendarCalendar  CautareCautare  MembriMembri  GrupuriGrupuri  InregistrareInregistrare  ConectareConectare  FAQFAQ  ClasamenteClasamente  LivescoreLivescore  TV OnlineTV Online  Rezumate MeciuriRezumate Meciuri  

Distribuiţi | 
 

 ISTORIE,PALMARES,STADION

In jos 
AutorMesaj
Aly rapidistu'

avatar

Mesaje : 9
Puncte : 22
Data de inscriere : 25/04/2010

MesajSubiect: ISTORIE,PALMARES,STADION   Mar 27 Apr - 4:09







Fotbal Club Rapid Bucuresti a fost infiintat in anul 1923, pe 25 iunie, de catre un grup de muncitori ai Alelierelor Grivita sub numele de Asociatia culturala si sportiva C.F.R., asociindu-se cu jucatorii echipei Excelsior care activa deja in cartier.

Maistrul Atelierelor Grivita, Teofil Copaci a fost ales presedinte de club, iar capitan de echipa a fost numit Grigore Grigoriu, un strungar dar si un jucator cu experienta, care mai evoluase si la Venus.

Primele echipamente de culoare visinie au fost confectionate in casa lui Grigoriu iar ghetele reconditionate de Atelierele Gribita, noua echipa, CFR, sustinea meciurile pe terenul CAB.

Rapidul a fost una dintre echipele de top in perioada interbelica, castigand de sase ori consecutiv cupa, dar si campionatul de razboi, nerecunoscut oficial de FRF, competitie cunoscuta sub numele de "Cupa Basarabiei".

Formatia Rapid a fost prima din Romania care s-a calificat in finala unei cupe europene, Cupa Europei Centrale, in 1940, care insa nu s-a mai disputat din cauza celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Marele vis al Giulestiului, cucerirea campionatului, s-a implinit abia in 1967, cu Valentin Stanescu la carma si cu jucatorii Raducanu, Lupescu, Motroc, Dan Coe, Greavu, Dinu, Jamaischi, Nasturescu, Neagu, Codreanu, Nichi Dumitriu, Puiu Ionescu si altii.

Intre anii 1970-1990, Rapidul a suferit cea mai grea lovitura din toata istoria sa, retrogradand de patru ori in Divizia B, dar cu toate acestea a castigat de doua ori Cupa Romaniei, in 1972 si 1975.

Din 1990 si pana in prezent, "feroviarii" au obtinut cele mai bune performante pe plan intern si international, iar din 1993, echipa a fost preluata de George Copos, acestia castigand campionatul in 1999 si 2003, si Cupa Romaniei in 1998, 2002, 2006 si 2007.

In anul 2006, Rapidul s-a calificat in Cupa UEFA din postura de castigatoare a Cupei Romaniei, si a reusit calificarea in premiera in grupele competitiei, eliminand in saisprezecimi Hertha Berlin (1-0, 2-0), in optimi trecand de SV Hamburg dupa 2-0 pe Giulesti si 1-3 pe AOL Arena, iar in sferturi au fost eliminati de Steaua Bucuresti, echipa romaneasca aflata la cea mai mare performanta in Cupa UEFA din istorie (1-1, 0-0).

Bazele stadionului Giulesti au fost puse in 1936, atunci cand au inceput lucrarile, iar doi ani mai tarziu au fost finalizate, acesta fiind inaugurat in 1939, pe 10 iunie, cu ocazia implinirii a 70 de ani de la punerea in circulatie a primului tren din Romania, in fata Regelui Carol al II-lea si a Marelui Voievod Mihai de Alba Iulia.

Dupa Revolutie, capacitatea stadionului a fost ridicata la 19.100 de locuri, iar in 2003, lucrarile de modernizare au inceput, gazonul fiind schimbat iar in prezent tribuna I si peluza veche se afla in renovare.

Pe gazonul "Potcoavei" (pe atunci, actuala tribuna din dreptul tabelei de marcaj nu exista) au pasit de-a lungul timpului echipe ca Juventus, Rapid Viena, Leeds United, Anderlecht, AC Napoli, Legia Varsovia, Totenham, Inter Milano, Charleroi, Eintracht Frankfurt, Karlsruhe, nu putine trebuind sa se recunoasca invinse de exuberanta formatie a romanilor


Situata la marginea orasului, pe malul Lacului Straulesti, departe de agitatia Bucurestiului, Baza ProRapid este locul ideal de refacere si antrenament. Probabil, cel mai modern cantonament de la noi din tara, este si un motiv de mandrie pentru club. A fost ridicata din temelii, aratand ca si in Romania se poate construi un complex la asemenea standarde.

Este dotat cu trei terenuri de antrenament iluminate de o instalatie de nocturna. Dispune de un mini-hotel destinat sportivilor, restaurant si teren de agrement cu iesire catre Lacul Straulesti. Tot aici se afla si sala de conferinte unde au loc intalnirile cu presa. Pentru mentinerea in cea mai buna forma a sportivilor, exista o sauna si sali de forta. In fapt, este locul unde se desfasoara partea nevazuta de pregatire a performantelor clubului. Totusi, suporteri au si ei acces, periodic, cand antrenamentele sunt cu public.

Prima liga a suporterilor din Romania a luat fiinta in zorii lui '90, cand altii alergau sa infiinteze partide. Modelul l-a constituit organizarea celebrei Juventus Torino, iar initiatori au fost Andrei Teodor, Constantin Mincea, Vivi Sindrilaru si alti cativa suporteri ai "feroviarilor". Recunoasterea juridica a venit la 14 februarie 1990, din partea Judecatoriei Sectorului 1 (Sentinta nr. 252). La ora actuala, Liga Suporterilor Rapidisti numara 15.000 membrii cotizanti din toata tara.

Imnul Rapidului a aparut in 1980, dupa in meci jucat pe stadionul Giulesti cu echipa Flacara, si a fost compus de Adrian Paunescu si Victor Socaciu.

STATISTICI:

Cupa Balcanica: 1964-1965, 1965-1966

Divizia A: 1966-1967, 1998-1999, 2002-2003
Cupa Basarabiei (campionatul de razboi) in 1941-1942

Locul 2 in Divizia A: 1936-1937, 1937-1938, 1939-1940, 1940-1941, 1948-1949, 1949-1950, 1963-1964, 1964-1965, 1965-1966, 1969-1970, 1970-1971, 1997-1998 , 1977-2000 si 2005-2006

Cupa Romaniei: 1934-1935, 1936-1937, 1937-1938, 1938-1939, 1939-1940, 1940-1941, 1941-1942, 1971-1972, 1974-1975, 1997-1998, 2001-2002, 2005-2006 si 2006-2007

Supercupa Romaniei: 1998-1999, 2001-2002, 2002-2003, 2007-2008

Cupa Ligii: 1994

Finalista in Cupa Europei Centrale: 1939-1940

Singuri impotriva tuturor a fost strigatul de lupta al fanilor, insa, din pacate, mai mult o constatare decat un slogan. Este modul in care s-ar putea rezuma o buna bucata din istoria clubului. A fost vremea cand, dupa caderea cortinei de fier, Rapid lupta cu armele sportivitatii, cu forte inegale, in fata cluburilor departamentale sustinute din rasputeri de autoritati.

Jucatorii cei mai valorosi erau "inrolati" prin metode oculte, lasand echilibrarea balantei in seama entuziasmului si daruirii cu care jucau in meciurile directe rapidistii. Pentru acestia din urma, o victorie impotriva mai marilor zilei valora mai mult decat un campionat. Iar, cum avea sa constate mai tarziu, Ion Ionescu, "oamenii din cartier munceau cu mai multa tragere de inima si pareau mai fericiti in acea saptamana".

In vreme ce altii alergau dupa "performante" cu orice pret, Rapidul "se multumea" cu titlul de cea mai iubita echipa din Romania. Fara a fi o fatalitate, "Singuri impotriva tuturor", a devenit, in timp, un titlu de glorie, semnificand neimplicarea in jocuri de culise, cultul pentru fair-play si ideea de

Stadionul Giuleşti este stadionul oficial al clubului de fotbal Rapid Bucureşti. Lucrările de construcţie au început în 1936 sub conducerea arhitectului Gheorghe Dumitrescu şi sub patronajul Asociaţiei culturale şi sportive C.F.R.. 2 ani mai târziu este încheiată construcţia, dând echipei Rapid o copie mai mică a "Potcoavei" din Londra a echipei Arsenal[1]. Oficial, stadionul a fost inaugurat pe 10 iunie 1939, cu ocazia Ceferiadei organizate pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren din România[2]. În acel moment, Rapidul dispunea de una din cele mai mari şi moderne arene din ţară, neavând totuşi capacitatea ANEF-ului sau gazon de iarbă şi instalaţie de nocturnă ca Venus. Capacitatea stadionului era de 12.160 de locuri[1].

Construcţia celei de-a doua peluze a început la mijlocul anilor 80, dar "Potcoava" a fost închisă de-abia 10 ani mai târziu, mărind capacitatea stadionului la 19.100 de locuri, toate pe scaune. Modernizările au continuat în 2003, an în care gazonul a fost schimbat complet, fiind în acest moment printre cele mai bune din România. În acelaşi an a fost mărită şi acoperită tribuna oficială, iar gardul de protecţie a fost înlocuit cu un material plastic transparent pentru a îmbunătăţi vizibilitatea spectatorilor.

[modifică] Istoric
Decenii de-a rândul, fieful Rapidului a fost cunoscut sub denumirea de «Potcoava» Giuleştiului. Dar, până la apariţia acesteia, la şase ani de la debutul «alb-vişiniilor» în Divizia A (1932), echipa s-a tot plimbat pe diferite arene din Capitală. Primul meci pe prima scenă a fost găzduit de terenul Romcomit, în ziua de 11 septembrie 1932, cînd CFR Bucureşti a primit vizita marii echipe a Ripensiei. Istoria „Giuleştiului” începe în 1934. Pe 31 mai, Gazeta Sporturilor consemna ştirea conform căreia «CFR Bucureşti începe construirea unui teren pe Şoseaua Giuleşti». Lucrările erau prevăzute să înceapă pe 1 iunie, iar suprafaţa de joc urma să aibă dimensiunile de 105 m lungime şi 65 m lăţime şi să fie acoperită cu zgură, copiindu-se modelul unei arene la modă atunci, Venus. Planurile n-au fost respectate. Un an mai târziu, adică în mai 1935, acelaşi ziar menţiona că «se speră ca în toamnă CFR să joace pe Giuleşti, teren care va fi deocamdată doar împrejmuit». Mai pe româneşte, încă nu se prevedea construcţia tribunelor.

Cu toate acestea, la sfârşitul anului 1935 (10 decembrie), Primăria anunţa că refuză autorizarea construirii stadionului, pentru că “nu se poate încadra în planul de sistematizare al Capitalei”! Câteva zile mai târziu, se acorda, în sfârşit, autorizaţia de construcţie. Iar în aprilie 1936 se estima că stadionul va fi gata pe 1 septembrie, acelaşi an, că va avea gazon şi va putea aduna 25.000 de spectatori. Se modificaseră puţin şi dimensiunile, estimate acum la 107/75, dar se avansa chiar şi o dată de inaugurare: 14 august 1936.

Lucrările au început, e adevărat, în cursul acelui an, dar ele au durat, în cele din urmă, mai bine de doi ani. «Potcoava», proiectată şi construită de arhitectul Gheorghe Dumitrescu sub patronajul Aociaţiei sportiv-culturale a CFR, a fost dată oficial în folosinţă pe 10 iunie 1939, inaugurarea fiind legată de Ceferiada organizată pentru a marca împlinirea a 70 de ani de la punerea în circulaţie a primului tren în România. La evenimentul din vara lui 1939 au luat parte Regele Carol al II-lea, Prinţul Mihai «Mare Voievod de Alba Iulia», Prinţul Paul al Greciei, membri ai Guvernului Român, Consilieri Regali, înalţi demnitari, personalităţi proeminente ale vieţii noastre publice, reprezentanţi străini, care asistaseră şi la serbarea naţională de pe 8 iunie 1939, şi neumeroşi delegaţi ai căilor ferate europene.

La început, spectatorii de la peluză vizionau meciurile în picioare, iar sub tribune existau circa 60 de loje pentru oficiali. «Potcoava» era considerată atunci «arena cea mai încăpătoare şi cea mai elegantă» din ţară.

”Potcoava” a devenit amintire pe la jumătatea anilor ’80, când a fost ridicată, la început doar pe un cadru metalic, o a doua peluză, închizându-se, practic, stadionul. Lucrarea a fost definitivată aproximativ 10 ani mai târziu. În prezent, arena poate primi 19.100 de oameni, fiind dotată în întregime cu scaune de plastic. Din 2000, dispune si de instalatie de nocturna.

Incepand cu anul 2001, stadionul de langa Podul Grant a fost botezat Valentin Stănescu, in memoria fostului jucator al Rapidului, dar si antrenorul care a adus primul titlu in Giulesti.

Vara lui 2003 a reprezentat un alt reper important în istoria bătrânei arene. Echipa s-a mutat pe «Naţional», lăsând cale liberă pentru lucrările de modernizare. Gazonul a fost schimbat în totalitate, iar drenajul său a fost adus la standarde occidentale. În consecinţă, pe 14 noiembrie 2003, Rapid dispunea de cel mai bun gazon din România. Stadionul a intrat, de asemenea, într-un amplu proces de refacere. S-au început mărirea şi modernizarea tribunei oficiale, iar tribunele au fost înconjurate, în locul vechiului gard de protecţie, cu un material plastic transparent (şi rezistent), care asigură şi o vizibilitate excelentă, dar şi o protecţie pe măsură.

În vara lui 2004, prin Hotărâre de Guvern, stadionul a trecut din administrarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în cea a Clubului Sportiv Rapid.

Totusi, in ultimii ani, din cauza degradarii continue a stadionului, autoritatile au interzis ca peluza I sa mai fie deschisa, iar alte sectoare au fost reamenajate, astfel ca in prezent capacitatea stadionului este de numai 9.200 de locuri
Sus In jos
Vezi profilul utilizatorului
 
ISTORIE,PALMARES,STADION
Sus 
Pagina 1 din 1

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
 :: Liga 1 :: Cluburile de top din LIGA 1 :: Rapid Bucuresti :: Club(palmares,istorie,stadion)-
Mergi direct la: